Majoritatea oamenilor se nasc cu hipermetropie, marimea medie a caruia constituie 2,5-3,0 dioptrii. Odata cu inaintarea in varsta are loc diminuarea treptata a hipermetropiei pe seama cresterii globului ocular. Insa hipermetropie se mai constata in 50-55% de cazuri.
O intrebare importanta pentru un om afectat de hipermetropie este cum sa dobandeasca o vedere naturala, si nu o imagine schimonosita de sticle, si o percepere a lumii in dimensiunile si culorile naturale ale acesteia.
Astazi aceasta problema se rezolva cu succes multumita chirurgiei de refractie a hipermetropiei.
Ce este hipermetropia?
Hipermetropia este o dereglare a vederii, omul bolnav vazand rau obiectele amplasate atat in apropiere, cat si cele din departare. Hipermetropia este destul de raspandita, aceasta intalnindu-se atat la copii cat si la adulti.
Ochiul nostru adesea este comparat cu un aparat de fotografiat. Rolul de obiectiv il indeplineste corneea si cristalinul: acestea permit trecerea si refractarea razelor de lumina, care nimeresc in ochi. Rolul de film sensibil la lumina il joaca retina: pe aceasta, datorita celulelor sensibile la lumina, apare imaginea, care prin nervul optic este transmis in encefal.
Imaginea va fi clara, daca corneea si cristalinul refracta razele in asa fel, incat focarul, adica punctul de unire a razelor, se afla pe retina. Asa se intampla normal, cand oamenii vad bine in departare. In caz de hipermetropie razele se strang dupa retina si imaginea se obtine ne clara, stearsa, cum spun fotografii, “in afara focarului”. Dar de ce se intampla asa ?
Aceasta poate fi ca urmare a doua cauze:
- cand corneea si cristalinul refracta razele cu putere insuficienta;
- cand ochiul este mic si lungimea lui nu atinge marimea normala; totodata, retina nu ajunge pana la amplasarea normala a focarului si se situeaza inaintea acestuia.
Lungimea normala a ochiului omului constituie 23-24 mm, la hipermetropie aceasta este mai mica de 23 mm.
Se disting trei grade de hipermetropie:
- slab – pana la 3 dioptrii;
- mediu – de la 3 la 6 dioptrii;
- inalt – mai mult de 6 dioptrii.
Cauzele aparitiei hipermetropiei
Toti oamenii se nasc cu hipermetropie, dar odata cu cresterea organismului creste si ochiul. Aproximativ la varsta de viata de 5 ani ochiul atinge dimensiunile sale normale. Daca insa cresterea ochiului se opreste inainte de timp, atunci lungimea acestuia nu atinge marimea normala si un astfel de om devine afectat de hipermetropie. Aceasta varietate de hipermetropie se numeste axiala (“axa” – lungime). Dar se intampla si asa, ca la lungimea normala a ochiului corneea si cristalinul refracta slab razele luminii care nimeresc in ochi. In acest caz focarul de asemenea va afla dupa retina si omul va avea hipermetropie. Aceasta varietate a hipermetropiei a primit denumirea de hipermetropie de refractie (“refractie” – refractare).
Simptomele si formele hipermetropiei
La hipermetropie se deregleaza vederea in departare si in apropiere. La o varsta tanara (in mediu – pana la 40 de ani) oamenii, afectati de hipermetropie, pot compensa deficientele vederii sale prin intermediul muschiului de acomodare, insa cu timpul si la grade inalte de hipermetropie acest muschi deja nu se mai ispraveste cu sarcina, si apare necesitatea de a folosi ochelari sau lentile de contact.
Pentru corectarea refractiei luminii in ochiul cu hipermetropie se utilizeaza sticle cu plus (sticle cu semnul “+”), care ajuta corneei si cristalinului sa focalizeze razele pe retina. Oamenii afectati de hipermetropie au nevoie de cel putin doua perechi de ochelari: una – pentru vedere in departare; alta, cu sticle mai puternice – pentru vedere in apropiere. Insa, chiar cu utilizarea ochelarilor, pacientii acuza frecvent oboseala rapida la efort vizual, dureri de cap, ameteli. In cazul hipermetropiei deseori se deregleaza vederea stereoscopica, apare strabismul convergent (esotropia), se diminueaza acuitatea vederii.
Toate acestea aduc in mod inevitabil la sentimentul de insatisfactie, iritare, la limitare in alegerea profesiei, la dezvoltarea complexului de inferioritate.
Odata cu inaintarea in varsta, capacitatea de acomodare a ochiului slabeste, progreseaza incet inrautatirea vederii la lucrul la distanta apropiata. Acest fenomen este legat de procesele naturale de “imbatranire” a cristalinului – pierderea de acesta a proprietatilor de elasticitate, si de asemenea ca urmare a slabirii capacitatii de contractare a muschiului ciliar. O atare stare se numeste presbiopie (presbitism).
La persoanele care nu au oarecare anomalii ale refractiei, presbiopia incepe sa se manifeste la 40-45 ani. La citire la distanta de lucru obisnuita literele se contopesc si pentru deosebirea clara a acestora apare necesitatea de a indeparta textul de ochi. Pentru o citire buna in apropiere se prescriu ochelari cu plus. La oamenii cu hipermetropie incepe dupa 35 ani, totodata,cu cat mai mare este gradul de hipermetropie, cu atat mai devreme aceasta se manifesta. Aceasta are loc fiindca in acest caz cea mai mare parte a acomodarii se consuma pentru compensarea hipermetropiei deja existente la privirea in departare. La citire este necesara incordarea suplimentara, insa acomodarea restanta este insuficienta pentru o vedere clara in apropiere.
Diagnosticarea
Numai specialistul poate determina gradul de hipermetropie pe care il aveti si poate sa aleaga cea mai potrivita metoda de tratament.
Oftalmologii Complexului Tehnico Stiintific Interramural “Microchirurgia ochiului” vor efectua investigatia necesara cu ajutorul aparaturii de inalta precizie:
- va vor verifica acuitatea vederii in departare fara ochelari si cu sticle alese pentru vederea voastra;
- cu ajutorul aparatelor speciale va vor determina refractia ochilor vostri si gradul de hipermetropie;
- in cabinetul de diagnostica ultrasonora va vor masura lungimea ochiului vostru;
- de asemenea, cu ajutorul ultrasunetului va vor masura grosimea corneei in diferite puncte ale acesteia;
- examinarea fundului ochiului (oftalmoscopia) permite medicului sa estimeze starea retinei, vaselor, nervului optic a fiecarui ochi.
Aceasta este schema comuna de explorare a pacientilor afectati de hipermetropie, dar fiecare om necesita o abordare individuala. De aceea medicul va poate prescrie investigatii suplimentare.
Tratamentul hipermetropiei
Medicii evidentiaza urmatoarele directii principale de tratament a hipermetropiei:
- corectarea refractiei hipermetropiei ochiului, cu izbavirea dupa posibilitate de purtare a ochelarilor si lentilelor de contact;
- prevenirea si tratamentul unor asemenea complicatii ale hipermetropiei, ca strabismul, dereglarea functiilor binoculare, ambliopia.
O chestiune importanta pentru o persoana afectata de hipermetropie este cum sa dobandeasca o vedere naturala, si nu o vedere denaturata de sticle, o perceptie a lumii in dimensiuni si culori naturale, sa se simta o persoana integra, sa scape de lentilele groase, care creeaza atatea complicatii ce uratesc exteriorul si incatuseaza interiorul.
Astazi aceasta problema se rezolva cu succes multumita chirurgiei de refractie a hipermetropiei. In Rusia fondatorul acesteia este profesorul S.N. Feodorov. Elaborarea metodelor absolut noi de operatii si a aparaturii pentru efectuarea acestora, a instrumentelor microchirurgicale de inalta calitate, cat si calculele precise in baza programelor de calculator care permit prognozarea rezultatelor in fiecare caz separat – toate acestea au asigurat Intreprinderii de Stat Complexul Tehnico Stiintific Interramural “Microchirurgia ochiului”.
Specialistii Complexul Tehnico Stiintific Interramural “Microchirurgia ochiului” au elaborat si folosesc cu succes diverse metode de corectie a hipermetropiei: termocheratocoagularea cu raze infrarosii si cu laser a corneei, cheratomileza cu laser, implantarea in ochi a unei lentile suplimentare intraoculare, inlocuirea propriului cristalin natural cu unul artificial cu putere de refractare mai mare.
In cazul cand aveti hipermetropie mai mare de 4,0 dioptrii, medicul va poate recomanda efectuarea de termocheratocoagulare cu raze infrarosii si cu laser a corneei. Operatia consta in provocarea unor puncte profunde de coagulatori pe periferia corneei. La coagularea cu infrarosu coagulatorii se introduc cu ajutorul unui ac cu temperatura inalta, iar la cea cu laser – sub actiunea razei laserului. Datorita acestora corneea devine mai convexa in zona optica centrala si puterea de refractie a acesteia creste. Cantitatea si profunzimea coagulatorilor sunt calculate pentru fiecare pacient in mod individual, in dependenta de gradul de hipermetropie, varsta, cerinte profesionale, particularitati anatomice ale ochiului. Daca in afara de hipermetropie mai aveti si astigmatism (stare, cand forma corneei nu este ideal sferica si refractia in diverse directii are loc in mod diferit), atunci acesta de asemenea poate fi inlaturat in mersul operatiei.
Cheratomileza cu laser (LASIK)
La o hipermetropie mai mica de 6,0 dioptrii, poate sa vi se propuna o cheratomileza cu laser (LASIK) – metoda, care constituie ultimul cuvant in chirurgia hipermetropiei. La fel ca si cheratocoagularea, aceasta operatie se efectueaza in baza calculelor precise pentru fiecare pacient. In cazul cheratomilezei cu laser cu un instrument special se formeaza o fisie a corneei, care mai pe urma se deschide, ca un “capacel”. Dupa aceasta corneea este tratata cu laserul cu eximer, este facuta mai concava si “capacelul” este intors la loc.
Operatiile enumerate mai sus se refera la operatiile in afara cavitatiei, de oare ce in acest caz bisturiul chirurgului nu patrunde in cavitatea ochiului. Insa pentru corectarea hipermetropiei mai mari de 6,0 dioptrii se efectueaza operatii in cavitatie, de exemplu, in fata cristalinului natural se amplaseaza o lentila moale miniaturala. Aceasta prin actiunea sa completeaza puterea insuficienta de refractie a ochiului hipermetrop. Se obtin un fel de “ochelari in interiorul ochilor”. Aceasta operatie poarta denumirea de hiperfachie.
Daca dumneavoastra, in afara de hipermetropie, mai aveti tulburari in cristalinul natural sau marimea acestuia este foarte mare si apare riscul cresterii presiunii interoculare, poate sa vi se propuna o operatie combinata de hiperartifachie, la care printr-un orificiu mic, se inlatura, aspira cristalinul dumneavoastra, iar in punga, unde se afla acesta, se va implanta un cristalin artificial, mai puternic.
Scopul tuturor acestor operatii de refractare este de a amplifica refractia ochiului hipermetrop. Pentru fiecare din acestea exista indicatiile si contraindicatiile sale. Tinand cont de datele tuturor investigatiilor, medicul va alege operatia optimala pentru ochii dumneavoastra.
Daca v-au aparut astfel de complicatii ale hipermetropiei cum sunt ambliopia, dereglari ale vederii binoculare sau strabism, atunci aveti nevoie de un tratament complex, care include in sine actiuni asupra diferitor parti ale analizorului optic – incepand cu retina si terminand cu scoarta encefalului, tratament care va contribui la cresterea acuitatii vederii si ameliorarii functiilor binoculare. Tratamentul include in sine diferite tipuri de stimulare: cu laser, cu magnet, cu patter; exercitii la aparatul “Ambliocor” si la calculatoare, inzestrate cu programe unice, cat si la o serie de alte aparate noi.
In caz de indicatie va poate fi recomandata corectarea chirurgicala a strabismului.
Mod corect de administrare a colirelor
In prima luna si jumatate dupa operatie va fi necesar sa va picurati singur in ochiul operat picaturi de ochi antiinflamatoare. Invatati sa faceti aceasta corect!
La administrarea colirelor, aplecati putin capul peste spate. Totodata, trebuie sa priviti in sus.
Trageti putin pleoapa inferioara in jos si picurati picaturile. Sunt suficiente 1-2 picaturi.
Daca medicul va prescris cateva medicamente, acestea vor trebui administrate la un interval de 20-30 secunde. Pentru fiecare preparat trebuie sa aveti o pipeta aparte. Inainte de utilizare, o data pe zi, este necesar sa fierbeti pipetele in decurs de 15-20 de minute.
La picurare straduiti-va sa nu atingeti cu varful pipetei pielea pleoapelor si a sprancenelor.
Sfaturi pentru o insanatosire grabnica
- nu frecati ochiul operat cu mainile si nu apasati pe acesta;
- cand faceti dus sau baie, evitati nimerirea in ochi a apei si a spumei de sapun; ochiul poate fi acoperit cu un servetel de tifon si leucoplast; dupa dus este de dorit sa va picurati picaturi de ochi dezinfectante;
- straduiti-va sa nu supuneti ochiul operat variatiilor de temperatura; in primele trei luni dupa operatie abtineti-va de la frecventarea baii, bazinului, baii cu abur;
- nu ridicati greutati;
- pe parcursul primelor trei luni dupa operatie abtineti-va de la efectuarea lucrului fizic, mai ales a celor legate de aplecarea capului;
- pentru a ridica ceva de jos nu folositi flexiunea, ci genuflexiunea; este permisa utilizarea cosmeticii pentru ochi nu mai devreme decat peste 1 luna dupa operatie;
SE INTERZIC URMATOARELE!
- pe durata primelor 3 luni excludeti totalmente practicarea sportului; cu trecerea timpului puteti sa incepeti a face gimnastica de dimineata, sa practicati natatia, alergarea in timp lent si alte exercitii fizice, care nu sunt legate de zguduituri si incordari ale corpului (sunt excluse complet alergarile la distante mici, sariturile in apa, practicarea hipismului, ridicarea greutatilor, boxul);
- in afara incaperilor folositi ochelarii de soare;
- nu conduceti masina pana cand ochiul nu se va vindeca definitiv;
- straduiti-va sa nu dormiti pe partea ochiului operat in primele 2-3 saptamani dupa operatie;